Despre Ioan ŞEREŞ (1920-1997)

http://www.bihon.ro/ioan-seres-expozitie-retrospectiva-de-pictura/1553033
http://zidezi.ro/arta-expo/expozitie-pictura-semnata-ioan-seres.html
http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-3/eveniment-inedit-la-plastor-artistul-plastic-ioan-seres-isi-expune-picturile-121788.html
Tablouri ale pictorului Ioan SERES pe youtube:
https://www.youtube.com/watch?v=V7-5487EUIY
http://artindex.ro/2015/11/02/seres-ioan/
https://g1b2i3.wordpress.com/2016/09/19/ioan-seres-16-decembrie-1920-17-decembrie-1997-pictor-roman/

IOAN ȘEREȘ - Biografie

Ioan Șereș s-a născut la 16 Decembrie 1920 in comuna Sântandrei, județul Bihor. Școala primară a făcut-o in comuna natală, iar apoi a urmat cursurile liceului Emanoil Gojdu din Oradea.

In timpul liceului au apărut primele manifestări artistice, atât in pictura, cât si in literatură. Desenează, pictează si face primele portrete, arătând încă de la o vârsta fragedă talentul de portretist. Scrie poezii in revista literară a liceului, “Țara visurilor noastre”, iar in anul 1940 ii apare volumul de versuri “Adolescenta” la editura Tipografia administrativă din Oradea.

In anul 1940 se mută la Bucuresti unde urmează cursurile Academiei de arte frumoase.
In anii de studentie la Academia de arte frumoase i-a avut ca mentori pe Nicolae Dărăscu si pe Camil Ressu. Se inscrie si la Facultatea de medicină veterinară, urmând in paralel o perioada ambele facultati.

Perioada grea din timpul războiului il determină să renunțe la studiul picturii si continuă să frecventeze doar cursurile la Facultatea de medicină veterinară, pe care o absolvă in anul 1949.
In perioada studenției a pictat o serie de lucrări la comandă si chiar fresca unei biserici, pentru a se întreține.
Se căsătorește si pleacă să profeseze primii ani in sate din Dobrogea, iar apoi continuă peregrinările prin Oltenia, Transilvania, stabilindu-se in final la Oradea.

Datorită vicisitudinilor vremurilor si a dedicării in meseria pe care a practicat-o nu a avut, in prima parte a vieții, liniștea si atmosfera necesară pentru pictură, arta pentru care se născuse.
In anii maturității a reușit să se reculeagă si să reia profesiunea de credință, pictura, in paralel cu cea de medic veterinar.

In anii care a urmat a pictat sute de tablouri, cu o daruire si tenacitate exemplara, continuând traditia picturii clasice românesti, atât ca tehnica, cât si ca tematica (Luchian, Andreescu, Tonitza, etc).
Indragostit de natura, Ioan Seres a pictat peisajele iesind in aer liber, asemanea impresionistilor, reusind sa obtina esente cromatice deosebit de autentice.

A abordat mai ales teme din mediul in care trăise si lucrase toată viața, satul românesc.
Amintesc printre o parte din aceste teme dragi pictorului: oamenii satului in diverse ipostaze (la muncă, la odihnă, in târg, la pescuit, etc.), animalele, mai ales calul, care i-a fost un prieten bun si care l-a avut mereu in preajmă. natura moartă, portretul, etc.
Ca tehnici picturale a abordat mai ales uleiul pe pânză si acuarela. Nu i-au fost străine însă nici tușul sau cărbunele, cu care a realizat mai ales portrete si autoportrete.

Incepând din anul 1968 si continuând până in anul 1995, participă la expoziții personale si de grup in diverse orașe din județele Arad si Bihor, cât si in București.
In anul 1985 devine membru al Asociației pictorilor amatori din Bucuresti si in anul 1990 membru al Asociației artiștilor plastici și-n Oradea.
Se stinge din viață pe 14 Decembrie 1997 in vârsta de 77 de ani la Oradea.

Tablourile artistului se află in numeroase colectii particulare din tară si străinătate (Suedia, Germania, SUA, Franta)

Expozitii

1968 Valea lui Mihai, judetul Bihor

1974 Arad, Sala Forum

1975 Arad, Sala Forum

1975 Oradea, Teatrul de stat

1976 Oradea, Teatrul de stat

1977 Arad, Sala Forum

1983 Bucuresti, Institutul Cantacuzino

1984 Bucuresti, Institutul Agronomic Nicolae Balcescu

1985 Bucuresti, Teatrul Notara

1985 Oradea, Casa sindicatelor

1990 Baile Felix, Hotel Crisana

1991 Oradea, Sala Mercur

199i Schwedt, Germania (expozitie de grup)

1992 Baile Felix, Hotel Crisana

1993 Salonta, Muzeul Arany Janos

1994 Arad, Sala Forum

!995 Salonta, Muzeul Arany Janos (expozitie de grup, medici pictori)


***

Ioan Șereș, expoziție retrospectivă de pictură - BIHON
Scris de Cristian Horgoș -

Sala Corona a societății orădene Plastor găzduiește o expoziție retrospectivă a pictorului Ioan Șereș, originar din Sântandrei. Colecția de lucrări a fostului elev al maeștrilor Camil Ressu și Nicolae Dărăscu a fost vernisată joi, la inițiativa familiei.
Câteva “tușe” despre creația autorului le-a împărtășit muzeograful Aurel Chiriac, în auditoriu fiind prezenți și alți seniori ai vieții publice orădene, precum Mircea Bradu sau Florin Budeu. “Redescopăr cu emoție creația unui om pe care l-am cunoscut în urmă cu un sfert de secol. Știm că există o modă a spațiilor neconvenționale dar în acest caz e și altceva, fiindcă expoziția îi e dedicată pictorului de către fiul său și familie, cu un titlu de comemorare. Astfel, spațiul recapătă viață grație familiei care cinstește memoria lui Ioan Șereș. O parte din lucrările expuse aici mi le amintesc, din anii ’90, din apartamentul de pe Splaiul Crișanei. Autorul a avut o viață exemplară, după cum a știut cu demnitate să o trăiască într-o epocă mai mult decât dificilă. În 1940, după Dictatul de la Viena, a fost obligat să devină fugar la București. Acolo s-a înscris la Facultatea de Belles Arte, unde i-a avut ca îndrumători pe marii maeștri Nicolae Dărăscu și Camil Ressu. Apoi, pentru a nu merge pe front alături de Germania, s-a înscris la o facultate pragmatică, cea de medicină veterinară, pe care a absolvit-o în 1949. Viața l-a purtat apoi prin Dobrogea, Mureș, Brașov, Arad și înapoi în Bihor. Dar de-a lungul acestei existențe nu a abdicat de la dragostea sa, arta”, a sintetizat prof. Aurel Chiriac perioada de maturitate a autorului. Ca și critic de artă, directorul Muzeului Țării Crișurilor a transmis și aprecieri ale tablourilor și schițelor lui Șereș senior.
Fiindcă sunt prezentați cu multă dragoste și înțelegere umană, oamenii devine arhetipuri specific unei zone sau alt ape unde a trecut autorul. În picture a dovedit a fi un fin colorist și desenator, preocupat de reprezentări foarte clare. Limpezimea e importantă pentru a percepe oamenii, peisajele, casele, per ansmablu atmosfera locului. A fost elevul lui Ressu iar de la Dărăscu și-a însușit realismul acelei vremi. În plus, a avut știința de a surprinde psihologia oamenilor pe care i-a pictat, având puterea de a le pătrunde în suflete”, a mai spus Chiriac.
A venit rândul fiului pictorului, actualul manager Ion Șereș al societății Plastor, să schițeze repere din viața tatălui său. Astfel, auditoriul a aflat că Ioan Șereș a prins gust de arte de tânăr, publicând ca elev versuri în publicația gojdistă Țara Visurilor Noastre,pentru care a și realizat grafic o copertă. La Belle Arte a intrat pe primul loc. În perioada cât a fost în capitală a pictat și o Biserică din cartierul Uranus care a fost șters de pe fața pământului pentru a face loc Casei Poporului. Ca student refugiat, foarte strâmtorit financiar, a apelat o dată la patriotul transilvănean Iuliu Maniu, fiind impresionat de locuința austeră a acestuia. Liderul politic de origine sălăjeană l-a îndrumat pe Ioan Șereș la o organizație care se ocupa de asistarea refugiaților,și de la care a primit hrană și două costume.
După ce se manipulează alegerile din ’46 iar Regele Mihai abdică, tatăl meu continuă să participe la ședințe ale scriitorilor. Dar la una din ședințe, activistul comunist îi atenționează pe scriitori privind noua ideologie iar Miron Radu Paraschivescu îi spune apoi tatălui meu: tinere, au venit vremuri grele, locul nostru nu mai e aici. O dovadă a fost și că bunicul a ajuns la Canalul Dunăre – Marea Neagră după ce un judecător l-a pârât la Securitate că ar simpatiza cu legionarii. Acel magistrat comunist a făcut reclamația doar pentru că tatăl său intrase, prin ’52 într-o dispută cu bunicul meu pentru vecinătățile unui teren”, a relatat Ion Șereș.
Amfitrionul vernisajului a mai punctat apoi câteva episoade din viața tatălui său, subliniind că acesta și-a găsit răgazul de a se întoarce la dragostea sa, pictura, doar în perioadele de îngrijire pentru boala care i-a apărut la plămâni. Dealtfel, decesul survenit în decembrie 1997 s-a datorat tot acelei boli.
“Tata a murit dezamăgit de faptul că boala i s-a agravt fiindcă medicii nu au reușit să-i pună un diagnostic corect la timp. Am găsit apoi o filă cu o poezie datată de el în aprilie 1997, și care a fost un fel de cântec de lebădă pentru creația sa artistică”, a încheiat Ion Șereș, după care a prezentat un filmuleț interviu de la vernisarea unei expoziții a lui Ioan Șereș, în 1992, în fosta Galerie de Artă de la Mercur (pe Republicii pietonal). Totodată, fiul artistului a oferit invitaților câte un catalog cu aproape toată creația lui Ioan Șereș. Spunem aceasta pentru că în catalogul biografic se menționează și faptul că Ioan Șereș a pictat pentru Biserica Greco Catolică portrete ale episcopilor Ioan Suciu, Traian Frențiu și Iuliu Hosu plus reprezentări ale Răstignirii etc.