INTRE UMOR SI HORROR, articol de Grid Modorcea. Corespondenta din New York
INTRE UMOR SI HORROR
Foarte multi artisti, tot mai multi, substituie artei umorul sau alte ingrediente artistice, precum limbajul horror. Desigur, e foarte greu si migalos sa desenezi un chip uman sau sa-l colorezi, sa para viu. Si atunci artistul, nerabdator sa aiba succes, recurge la varii subterfugii.
La Asya Gesisberg Gallery am participat, in atmosfera creata de un pahar cu vin fiert, la intalnirea cu artista britanica Annie Attridge, care in aceste zile de sarbatoare expune la galeria respectiva. Expozitia se numeste Wanderlust, poate fiindca in centrul ei se afla o gondola cu doua persoanje, gondolierul si o femeie ca o capra cu tate masive, impinsi de un dor de duca. Ne surprinde acest ciudat amestec inte kitsch si arta.
Kitsch-ul este cautat, creat din portelan, imitand bibleourile din saloanele mic-burgheze. Si tratarea acestor mici sculpturi, aflate pe socluri de lemn, este comica. E mult umor mai ales in lucrarile in care figuri umane din portelan se incaleca, sugerand un dezmat erotic in grup. Sau sunt unele piese in care parca portelanul iese din cioturi, natura dovedind ca este mai expresiva decat ce a rezultat din mana omului. O permanenta ironie planeaza asupra figurinelor din portelan, asa cum este si figura comica a artistei, avand o frizura punk si un zambet permanent pe fata, care ii dezvaluie o dantura vampirica.
Desenele, in schimb, sunt la polul opus. Ele au gravitate, sunt intunecate, la limita horror. Exista un desen urias formidabil, imaginand un osuar din cranii. Vazandu-l, iti vin automar in minte cuvintele lui Hamlet: “To be or not to be”.
Si la expozitia de grup “13.0.0.0.0” de la RH Gallery, de pe Duane St., ne surprinde acelasi amestec dintre umor si horror. De pilda, grupul de artisti rusi care semneaza AES+F realizeaza o replica la Allegoria sacra a lui Giovanni Bellini, un fel de carnaval uman cu masti animale si cadaverice. Marcos Castro vede intre coarnele unui cerb moartea sub foama unui schelet uman, iar o turma de oi e condusa de un lup cu coasa. Realizeaza si el o alegorie, fiindca oile au trup sau chip de lup. Ideea ar fi ca in fiecare oaie e un lup. La fel, Kristofer Porter picteaza un univers carnavalesc pe o panza ca un goblen. Toata expozitia e plina de tatuaje umane sau de sculpturi atavice aduse in actualitate, precum o mumie egipteana care sta pe un vraf de sticle de bere.
Horror sunt si personajele lui Antony Gormley, de la Sean Kelly Gallery, care s-a depalasat de pe 29 St, pe Tenth Avenue, intr-o noua locatie, la concurenta cu un muzeu. In acest spatiu urias, oamenii de fier ai lui Gormley par ca dorm solitari, cibernetici, misteriosi. Totusi vastul spatiu le confera o nota grotesca.
Si in expozitia pusa sub titlul “Benefit”, de la Carriage Trade Gallery, de pe Walker St., care contine nu mai putin de 52 de lucrari mici, un fel de crochiuri, expuse pentru a fi vandute la preturi derizorii, ca un fel de cadouri pentru sarbatori, domina grotescul, personajele comice si morbide sau mefistofelice. O floare, o tulipa galbena, sta langa un drac indian sau o vaca de la ugerul careia sug doi monstruleti e in contrast cu o retea de minerale de granit. Totul este bascalios, dar realizat cu migala si har.
In acelasi spirit, dar mult mai consistenta, este si expozitia “Christmas on Earth” de la Boo-Hooray Gallery, de pe Canal St., o retrospectiva a artistei Barbara Rubin, cu o serie de lucrari spectarale, dar si cu scrisori intime catre Jonas Mekas, cineastul care a influentat-o si cu care a realizat se pare cel mai monstruos film porno care s-a creat vreodata. Insusi Mekas e curatorul expozitiei si nu ne miram sa vedem un astfel de film, in care se amesteca lumea lui Nosferatu cu sexul, oferit ca dar de Craciun.
Cu alte cuvinte, intre umor si horror se afla kitsch-ul, o spoiala de arta, facaturile socante care tin loc de imaginatie, care coplesesc galeriile americane. Sa vedeti culmea comicului horror la Recession Art Gallery, de pe Clinton St., numit “American Daydream”, care mai bine se numea “American Drinkdream”, fiindca tot ce defileaza aici, in special tinere semi-nud pictate pe fata, pare bine ambetat. O expozitie kitsch seamana cu o betie la necaz sau cu un carnaval in delir!
Grid Modorcea
Corespondenta de la New York